marți, 24 martie 2009
La Biblioteca Judeţeană 'Gheorghe Şincai' - Primăvara se numără poeţii
24.03.2009, 00:00
Autor: Loredana IONAŞ
Cea de-a III-a ediţie a Festivalului "Primăvara poeţilor" a debutat ieri, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai". Evenimentul se desfăşoară în perioada 23-28 martie, în diferite locuri din Oradea, fiind conceput în aşa fel încât poezia să iasă din zona publicării ei şi să fie expusă viu, atât în mass-media, cât şi în stradă sau în spaţii neconvenţionale, căutând, astfel, un public mai divers din toate punctele de vedere. Festivalul a debutat frumos, cu o explozie de culoare şi lumină, pe două secţiuni, în cadrul expoziţiei de graffiti - fantasy, semnată de Horea Sălăgean şi Iosif Chezan. A urmat maratonul poeţilor, la care au participat, între alţii, Ioan F. Pop, Ioan Moldovan, Lucian Scurtu, Ion Davideanu şi Alexandru Sfârlea.
Mai multe amănunte despre acest eveniment închinat poeziei au oferit Mircea Popa, directorul interimar al Bibliotecii Judeţene, Ioan Moldovan, redactorul-şef al revistei "Familia", conf. univ. dr. Dan Popescu, Raluca Naom, Mircea Vlad şi asist. univ. drd. Mihai Vieru, director de festival. "Înainte de a fi expusă în stradă, poezia trebuie să existe în bibliotecă. Aici este locul de păstrare a textului scris, dar şi de promovare a lui fie pe suport electronic, fie pe hârtie. Textul scris este cel care ne deosebeşte de alte vieţuitoare şi ne obligă să gândim", a precizat Mircea Popa. Festivalul a debutat frumos, cu o explozie de culoare şi lumină, pe două secţiuni, în cadrul expoziţiei de graffiti - fantasy, semnată de Horea Sălăgean şi Iosif Chezan. A urmat maratonul poeţilor, la care au participat, între alţii, Ioan F. Pop, Ioan Moldovan, Lucian Scurtu, Ion Davideanu şi Alexandru Sfârlea. "Evenimentul în sine se va decupa ca un manifest împotriva banalizării vieţii", a arătat Mihai Vieru, menţionând că, la ediţia din acest an, poeţii îşi vor expune atât prezenţa,o cât şi scrierile pentru crearea unei atmosfere specifice actului de cultură într-un spaţiu inedit. Un exemplu în acest sens este chiar lansarea volumului de versuri "Mansarda cu vitralii", a poetului Gheorghe Vidican, care a avut loc aseară, la Galeria vinurilor "Vin d'Or - Vino Vero", din Oradea.
Întâlnirea cu poezia va continua astăzi, 24 martie, de la ora 13:00, la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu, dar şi la Grupul Şcolar "Vasile Voiculescu", unde va avea loc şi un recital susţinut de Florian Chelu Madeva, Alexandrina Chelu şi David Bryan. Seara se va încheia la ora 18:00, cu relansarea cărţii lui Alexandru Sfârlea, la Librăria Galaxia Gutenberg.
duminică, 15 martie 2009
Noru Silvan
Scrib cugetând
Când retrăiesc suflarea de haruri din cuvânt
Şi mă-înfăşoară plânsul mustind din melodie
Desfid Eclesiastul , memento de mormânt
Nu sorb banalitatea din buza vineţie
De fiecare dată sub ochiul tău plăpând
Mă-abandonez molatic sub ramura de spin
Mă satur cu nădejdea că voi muri curând
Asemeni lui Socrate, de-o cupă de venin
Tu soartă dezbrăcată, care pretinzi obol
Şi-ţi unduieşti mijlocul spre masa celui darnic
Degeaba dansezi beată şi cu buricul gol
Nu cere-un cap pe tavă, că nu eşti Salomeea
Nici nu pretinde vinul, eu nu-ţi mai sunt paharnic
Nu mai visa! Zadarnic, s-a dus vremea aceea…
Colaboratori
• Rock Filarmonica Oradea
• Carmina Art Foundation
• Poeţii de la Astoria
• Clubul de poezie “Sala 07” de la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu
• Cenaclul “Dimineaţa poeţilor” de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu
Festivalul artistului cu lumea
În loc de Gâlceava săptămânală vă oferim o bucată serioasă de gâlceavă cu noi între noi pentru noi în urma căreia, din tot soiul de contorsiuni, ne-am scos inima pe tavă şi sufletele afară, în palme, să se facă primăvară. Ne-am stors creierii pentru Festivalul „Primăvara poeţilor”, un festival ce promovează în exclusivitate poezia vie şi se luptă cu şablonul, cu modelul stereotip de gândire şi clişeul, se luptă contra kitsch-ului şi hăbăucelii noastre de zi cu zi, un festival care desţeleneşte rigidităţile şi insinuează poezia pe toate căile de comunicare către dumneavoastră.
Primăvara poeţilor este scutit de orice norme de manifestare culturală canonică, fiecare oraş, metropolă, urbe sau urbe mică ieşind altfel cu poezia în faţa publicului.
Noi, orădenii, bihorenii, „astorienii”. Având în vedere că ni s-a arătat evident faptul că nu mai avem voie să fim şoareci de bibliotecă (aseară la Astoria ne-au dat afară cu deratizarea) am hotărât să ieşim cu poeţii şi poezia lor în stradă.
Dar dincolo de orice anecdotă, „Primăvara poeţilor” este un festival internaţional ajuns la ediţia a VI-a, un festival de amploare culturală vastă care se ţine în toate ţările de eufonie franceză. În România, festivalul s-a instaurat cu uşurinţă, numărul oraşelor în care se ţine crescând exponenţial de la an la an, la această ediţie participând peste 60 de oraşe din ţară
Festivalul are ca scop principal apropierea publicului de poezie într-o lume dominată de mercantilism, isterie, de viteză şi superficialitate, integrarea celor mai tineri într-o lume a cuvintelor, în suflul colectiv al României francofone. Scopul este deopotrivă şi de educare a unei sensibilitati latente şi informativ, cu privire la poezia românească contemporană care de multe ori nu are şansa intrării în manual, de a crea o fluiditate între cuvântul scris şi literatura vie.
Printre alte acţiuni care definesc obiectivele practice ale festivalului sunt: Lumea dinăuntru, lumea din afară - lectura într-un penitenciar, spital, casa de batrâni, lectura în licee şi colegii naţionale, întâlniri ale poeţilor cu publicul. Printre alte activităţi care sprijină acest demers de fluidizare socială prin literatură mai fac parte: poezia sonoră poeme recitate la radio de către autori înşişi, poeme vizuale, poeme recitate în spoturi de 30 de secunde la televiziunile locale, poeme oferite cititorilor – cărţi poştale cu poeme scrise de autori români contemporani, cuvinte despre poezia de astăzi – dezbateri despre poezia actuală, în licee, universităţi şi centre culturale, atelier ad-hoc – poeme scrise de participanţii la întâlnirile literare, Astăzi poezie – lecturi în cluburi, ceainării, cafenele, grafitti – expoziţii de pictură şi poeme în manuscris, biblioteca poeţilor – manifestări literare la Biblioteca Judeţeană Gh Şincai.
Când am început în Oradea Festivalul Primăvara Poeţilor, acum trei ani ne gândeam cum o să iasă sau dacă o să iasă ceva. Lucrurile au ieşit foarte bine dar am întâmpinat greutăţi, de la posterele cu poeţii puse pe mijloacele de transport în comun, la lipsă de public în anul următor, şi la imposibilitatea reuşitei poemului din tramvai anul acesta, datorită inexistenţei suportului magnetic pe care poemele să fie redate. Chiar dacă de data asta tot în grabă s-a organizat, cu ajutorul sponsorilor (Durans), a partenerilor media (Informaţia de vest, T.V.S, Crişana, Radio Transilvania, Revista de cultură Familia) şi a organizatorilor şi găzduitorilor Librăria Galaxia Gutenberg şi Biblioteca Judeţeană Şincai festivalul pare, cel puţin la o primă vedere, o reuşită.
Manifestările sunt mai multe, mai ample, mai bine structurate şi fac obiectul oricărui fel de public care se plânge că nu există activitate culturală în Oradea. Totul este să afli informaţia şi să fii interesat şi de acest aspect fără a-l ignora deliberat. Festivalul „Primăvara poeţilor” este deja o marcă care permite, prin trimiterea materialului festivalului de fiecare an, ca poemele să fie adunate într-o antologie iar acţiunile întreprinse să aibă loc în anuarul internaţional al festivalului. Pe de altă parte, acest festival oferă şi afirmarea mai proaspeţilor veniţi în lumea literară şi a celor cu spirit creator.
Mihai Vieru
Organizatori
- Biblioteca Judeţeană Gh. Şincai Bihor Oradea
- Asociaţia Caritas Eparhial Oradea
- Librăria Galaxia Gutenberg Oradea
- Uniunea Scriitorilor din România
- Revista de cultură "Familia"
Vlad Moldovan
Blank
Cînd citeam
sau încercam să urmăresc
o tulpină (-ea iese şi se încolăceşte
de gît).
Pe covor
şi sub podele
levita ba poate clipocea
firava mea tristeţe.
Uneori ştiu pe unde umblă mîinile ei;
Trec pe lîngă oameni mai stupefiaţi decît mine,
respir năuc,
dacă supravieţuiesc, o să mă intoxic cu fum.
Ocolesc craterele de pe caldarîm;
Încă mai ascund hîrtia mototolită în pumn –
- nu vreau să o las –
în nici un loc „de la care mă îndepărtează paşii”.
Mitru Vlad
Canin
Pe furiş, contemplez
ridicolul, frizez
ludicul şi iau îmbucături
din prostia ce consumă
fiinţele vii ca un
parazit gurmand obez.
Pe furiş, las în urmă
un rânjet canin,
un râs lătrat cu poftă
şi mă aprind în farul lunii,
o flacără patrupedă
vinovată de neliniştea
nopţii forestiere.
Pe furiş, dispar
cu prada cuvenită,
mă încovoi printre
frunze şi umbrele surori,
mă scufund în pământ
şi-i aud venind...
Pe furiş, încercând
să mă pedepsească,
să mă blesteme,
un demon jucăuş
cu canini însângeraţi
de la atâtea pozne.
Pe furiş, fug
cu viteza gândului,
şi las un blestem subtil
printre colţi de fildeş,
memento, din partea
unui vechi amic.
Gheorghe Vidican
Lucian Scurtu
PEŢA
Corăbii cu arome coboară lin pe Crişuri
Spre pusta decrepită panonic, în echer,
Pe Tisa urcă-agale gondole cu piper
Spre tundra aţipită în recile-i recifuri,
Doar Peţa e pustie, lipsită de feerie,
Pe ţărmul ei agale doar eu mai hoinăresc,
Şi uit pe apa caldă şi nu le mai opresc,
Să curgă în neştire corăbii de hârtie
Fără piper, arome sau rara scorţişoară,
C-o singură făptură, stăpâna, sclava mea,
Atât de favorită încât o va durea
Brăţara de la glezna-i velenţă de uşoară.
O, de-ar avea o Deltă, ar fi un nobil Nil,
Mi-ar inunda Egiptul de vise, calofil.
Paşcu Balaci
Şapte
Şapte biserici, şapte duhuri de aur,
Şapte trâmbiţe şi şapte semne,
Şapte cununi bătute-n diademe,
Şapte cezari cu schiptrul greu de laur,
Şapte munţi prădaţi de minotaur,
Şapte zile, şapte rugi solemne,
Şapte plăgi pe piramizi nedemne,
Şapte scuturi şi un sibgur faur,
Şapte potire albastre, şapte linguri,
Şapte minuni păgâne, şapte stele,
Şapte singurătăţi la şapte singuri,
Şapte lumânări în şapte ulcele,
Şapte fluvii strânse-n şapte diguri,
Şapte poeţi divini, şapte rondele.
Orlando Balaş
Borderline
am senzaţia că despre ceea ce am trăit
nu se poate vorbi,
lucrurile trăite, la fel de importante
ca şi cele netrăite.
Cuvintele par să fie pentru o fericire viitoare.
fericirea din noi, fericirea trăită, fericirea care a trecut
e mută ca o păpuşă de porţelan
ca un trandafir însângerat între buze
cuvintele sunt blana noastră de fulgere.
imunizaţi înaintăm cu mâinile întinse.
şi cum am putea oare trăi
vorbind despre ceea ce am iubit?
Iulia Nedea
O poezie banală
...mi-am zis că,
hai să scriu o poezie banală,
făcută doar din pastă de pix,
încare oricum trăirile nu se împlinesc.
Una fără nimeni în ea,
care nu se scrie pe suflet ci doar pe hârtie,
şi nu se mişcă de acolo nici în ruptul capului.
Eul liric
Caută toamna.
Fericit îi numără orele şi paşii în jurul soarelui.
Arde de nerăbdare să nu mai audă aerul cântând,
numai picurii reci de ploaie care zgârie pământul.
Şi-ar arunca fiinţa întreagă într-un copac
să-l simtă cum rămâne fără sânge
să-i simtă răceala,
dar tristeţea la care tânjeşte
se zăreşte prea departe...
Ioan Moldovan
Tango matinal
Priveşte peste umărul meu. Fă ceva cu ninsoarea, aminteşte-ţi
neamintirile, fă ceva cu muzica asta
care ne suceşte minţile spre mâlul din băile împărăteşti
O suferinţă nedusă până la capăt
pe câmp unde armele se-afundă-n uitare. Fă ceva
cu armatele lăsate la vatră
Împarte femeile, dezvaţă-le de de acest du-te-vino
din cort în cort, ai grijă de dulăpiorul din grădină
unde zace minusculul mort
Veghează: el creşte şi creşte şi-n miezul lui
stăm amândoi - înţelepţi şi Doamne fereşte
prinşi în dansul de nemailumină
I. F. Pop
în aceleaşi tăceri, în aceleaşi cuvinte
piscurile frunţilor erodate, umbrele calcaroase, rupte în coate,
în genunchi. îmbrăcate în duminicile de lucru. prinşi în interiorul
acestor gelatinoase întîmplări. în cruda digestie a plictiselii.
nu ştiam cine ne cerne frigul în palme, cine ne plantează îngheţul
în pumni. ce stele mai foşnesc între degetele pămîntului.
cu amănunte ce ne lasă tot mai vineţii. vine o vreme cînd viaţa
ne oboseşte cu îmbrăţişările ei. cu punctuaţia rău plasată între
nopţi şi zile. cu atîtea clipe zăvorîte în pierdute priviri. cu atîtea uitări
ce aşteaptă alte şi alte aduceri aminte. vine o vreme, exact ca acum:
cînd viaţa şi moartea încap în aceleaşi tăceri, în aceleaşi cuvinte.
vine o vreme cînd toate se duc ca şi cum ar veni. aruncate socratic
peste umărul zilei. vine o vreme cînd totul e iarăşi plin de nimicClaudia Găgeanu
DECOR
Mi-e teamă
că am să mă trezesc într-o zi
şi am să-mi dau seama
că lumea există numai în capul meu…
şi că tot ce-i aici e doar joc de lumini,
oglinzi şi fum…
Şi că tu,
şi ei
şi astea toate
sunt de fapt decor de carton…
şi atunci va arde scena
şi mă voi trezi în negru
şi în întuneric…
şi atunci ce-am să fac?
Şi dacă nu există nicio energie,
numai eu?
şi dacă eu adăpostesc secretul lumii?
Dacă se zbate între coastele mele?
Atunci ce-am să fac?
Trebuie să aflu
Dacă lumea e numai în cutia mea craniană
Şi adevărul e prizonier al cutiei mele toracice…
Trebuie să deschid cutiile,
ca pe cele de cadouri,
să desfac funda,
să tai cartonul,
să rup cu nerăbdare
oasele.
Să risc?