Primăvara Poeţilor

2009-03-24T02:01:00.001-07:00

23 martie 2009

Primăvara poeţilor - Oradea

Luni, 23 martie... o modestă ilustrare cu fotografii a programului Primăverii poeţilor - Oradea...
Cu această ocazie, vă invit la sediul Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai" pentru a admira expoziţiile vernisate.

16.00 – Deschidere la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai Bihor Oradea
Maraton literar

17.00 – Expoziţie de pictură şi poeme în manuscris
H. Sălăgean – Grafitti "Next Level"
Iosif Chezan – Fantasy

18.00 – VINOVERO, Str. Avram Iancu nr. 1: Lansare volum “Mansarda cu vitralii” – Gheorghe Vidican

Preluare

http://throughlifelightandlens.blogspot.com

2009-03-24T02:00:00.001-07:00

La Biblioteca Judeţeană 'Gheorghe Şincai' - Primăvara se numără poeţii

24.03.2009, 00:00
Autor: Loredana IONAŞ

Cea de-a III-a ediţie a Festivalului "Primăvara poeţilor" a debutat ieri, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai". Evenimentul se desfăşoară în perioada 23-28 martie, în diferite locuri din Oradea, fiind conceput în aşa fel încât poezia să iasă din zona publicării ei şi să fie expusă viu, atât în mass-media, cât şi în stradă sau în spaţii neconvenţionale, căutând, astfel, un public mai divers din toate punctele de vedere. Festivalul a debutat frumos, cu o explozie de culoare şi lumină, pe două secţiuni, în cadrul expoziţiei de graffiti - fantasy, semnată de Horea Sălăgean şi Iosif Chezan. A urmat maratonul poeţilor, la care au participat, între alţii, Ioan F. Pop, Ioan Moldovan, Lucian Scurtu, Ion Davideanu şi Alexandru Sfârlea.

Mai multe amănunte despre acest eveniment închinat poeziei au oferit Mircea Popa, directorul interimar al Bibliotecii Judeţene, Ioan Moldovan, redactorul-şef al revistei "Familia", conf. univ. dr. Dan Popescu, Raluca Naom, Mircea Vlad şi asist. univ. drd. Mihai Vieru, director de festival. "Înainte de a fi expusă în stradă, poezia trebuie să existe în bibliotecă. Aici este locul de păstrare a textului scris, dar şi de promovare a lui fie pe suport electronic, fie pe hârtie. Textul scris este cel care ne deosebeşte de alte vieţuitoare şi ne obligă să gândim", a precizat Mircea Popa. Festivalul a debutat frumos, cu o explozie de culoare şi lumină, pe două secţiuni, în cadrul expoziţiei de graffiti - fantasy, semnată de Horea Sălăgean şi Iosif Chezan. A urmat maratonul poeţilor, la care au participat, între alţii, Ioan F. Pop, Ioan Moldovan, Lucian Scurtu, Ion Davideanu şi Alexandru Sfârlea. "Evenimentul în sine se va decupa ca un manifest împotriva banalizării vieţii", a arătat Mihai Vieru, menţionând că, la ediţia din acest an, poeţii îşi vor expune atât prezenţa,o cât şi scrierile pentru crearea unei atmosfere specifice actului de cultură într-un spaţiu inedit. Un exemplu în acest sens este chiar lansarea volumului de versuri "Mansarda cu vitralii", a poetului Gheorghe Vidican, care a avut loc aseară, la Galeria vinurilor "Vin d'Or - Vino Vero", din Oradea.
Întâlnirea cu poezia va continua astăzi, 24 martie, de la ora 13:00, la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu, dar şi la Grupul Şcolar "Vasile Voiculescu", unde va avea loc şi un recital susţinut de Florian Chelu Madeva, Alexandrina Chelu şi David Bryan. Seara se va încheia la ora 18:00, cu relansarea cărţii lui Alexandru Sfârlea, la Librăria Galaxia Gutenberg.

2009-03-15T20:05:00.000-07:00

Noru Silvan

2009-03-15T13:51:00.000-07:00

Scrib cugetând

Când retrăiesc suflarea de haruri din cuvânt

Şi mă-înfăşoară plânsul mustind din melodie

Desfid Eclesiastul , memento de mormânt

Nu sorb banalitatea din buza vineţie

De fiecare dată sub ochiul tău plăpând

Mă-abandonez molatic sub ramura de spin

Mă satur cu nădejdea că voi muri curând

Asemeni lui Socrate, de-o cupă de venin

Tu soartă dezbrăcată, care pretinzi obol

Şi-ţi unduieşti mijlocul spre masa celui darnic

Degeaba dansezi beată şi cu buricul gol

Nu cere-un cap pe tavă, că nu eşti Salomeea

Nici nu pretinde vinul, eu nu-ţi mai sunt paharnic

Nu mai visa! Zadarnic, s-a dus vremea aceea…

Colaboratori

2009-03-15T11:36:00.001-07:00

• Cenaclul de la Bibliotecă
• Rock Filarmonica Oradea
• Carmina Art Foundation
• Poeţii de la Astoria
• Clubul de poezie “Sala 07” de la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu
• Cenaclul “Dimineaţa poeţilor” de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu

Festivalul artistului cu lumea

2009-03-15T11:34:00.000-07:00

În loc de Gâlceava săptămânală vă oferim o bucată serioasă de gâlceavă cu noi între noi pentru noi în urma căreia, din tot soiul de contorsiuni, ne-am scos inima pe tavă şi sufletele afară, în palme, să se facă primăvară. Ne-am stors creierii pentru Festivalul „Primăvara poeţilor”, un festival ce promovează în exclusivitate poezia vie şi se luptă cu şablonul, cu modelul stereotip de gândire şi clişeul, se luptă contra kitsch-ului şi hăbăucelii noastre de zi cu zi, un festival care desţeleneşte rigidităţile şi insinuează poezia pe toate căile de comunicare către dumneavoastră.

Primăvara poeţilor este scutit de orice norme de manifestare culturală canonică, fiecare oraş, metropolă, urbe sau urbe mică ieşind altfel cu poezia în faţa publicului.

Noi, orădenii, bihorenii, „astorienii”. Având în vedere că ni s-a arătat evident faptul că nu mai avem voie să fim şoareci de bibliotecă (aseară la Astoria ne-au dat afară cu deratizarea) am hotărât să ieşim cu poeţii şi poezia lor în stradă.

Dar dincolo de orice anecdotă, „Primăvara poeţilor” este un festival internaţional ajuns la ediţia a VI-a, un festival de amploare culturală vastă care se ţine în toate ţările de eufonie franceză. În România, festivalul s-a instaurat cu uşurinţă, numărul oraşelor în care se ţine crescând exponenţial de la an la an, la această ediţie participând peste 60 de oraşe din ţară

Festivalul are ca scop principal apropierea publicului de poezie într-o lume dominată de mercantilism, isterie, de viteză şi superficialitate, integrarea celor mai tineri într-o lume a cuvintelor, în suflul colectiv al României francofone. Scopul este deopotrivă şi de educare a unei sensibilitati latente şi informativ, cu privire la poezia românească contemporană care de multe ori nu are şansa intrării în manual, de a crea o fluiditate între cuvântul scris şi literatura vie.

Printre alte acţiuni care definesc obiectivele practice ale festivalului sunt: Lumea dinăuntru, lumea din afară - lectura într-un penitenciar, spital, casa de batrâni, lectura în licee şi colegii naţionale, întâlniri ale poeţilor cu publicul. Printre alte activităţi care sprijină acest demers de fluidizare socială prin literatură mai fac parte: poezia sonoră poeme recitate la radio de către autori înşişi, poeme vizuale, poeme recitate în spoturi de 30 de secunde la televiziunile locale, poeme oferite cititorilor – cărţi poştale cu poeme scrise de autori români contemporani, cuvinte despre poezia de astăzi – dezbateri despre poezia actuală, în licee, universităţi şi centre culturale, atelier ad-hoc – poeme scrise de participanţii la întâlnirile literare, Astăzi poezie – lecturi în cluburi, ceainării, cafenele, grafitti – expoziţii de pictură şi poeme în manuscris, biblioteca poeţilor – manifestări literare la Biblioteca Judeţeană Gh Şincai.

Când am început în Oradea Festivalul Primăvara Poeţilor, acum trei ani ne gândeam cum o să iasă sau dacă o să iasă ceva. Lucrurile au ieşit foarte bine dar am întâmpinat greutăţi, de la posterele cu poeţii puse pe mijloacele de transport în comun, la lipsă de public în anul următor, şi la imposibilitatea reuşitei poemului din tramvai anul acesta, datorită inexistenţei suportului magnetic pe care poemele să fie redate. Chiar dacă de data asta tot în grabă s-a organizat, cu ajutorul sponsorilor (Durans), a partenerilor media (Informaţia de vest, T.V.S, Crişana, Radio Transilvania, Revista de cultură Familia) şi a organizatorilor şi găzduitorilor Librăria Galaxia Gutenberg şi Biblioteca Judeţeană Şincai festivalul pare, cel puţin la o primă vedere, o reuşită.

Manifestările sunt mai multe, mai ample, mai bine structurate şi fac obiectul oricărui fel de public care se plânge că nu există activitate culturală în Oradea. Totul este să afli informaţia şi să fii interesat şi de acest aspect fără a-l ignora deliberat. Festivalul „Primăvara poeţilor” este deja o marcă care permite, prin trimiterea materialului festivalului de fiecare an, ca poemele să fie adunate într-o antologie iar acţiunile întreprinse să aibă loc în anuarul internaţional al festivalului. Pe de altă parte, acest festival oferă şi afirmarea mai proaspeţilor veniţi în lumea literară şi a celor cu spirit creator.

Mihai Vieru

Parteneri Media

2009-03-15T11:33:00.000-07:00

TVS
Radio Transilvania
Jurnalul Bihorean
Bihari Naplo
Informaţia de Vest

Organizatori

2009-03-15T11:27:00.000-07:00

Biblioteca Judeţeană Gh. Şincai Bihor Oradea
Asociaţia Caritas Eparhial Oradea
Librăria Galaxia Gutenberg Oradea
Uniunea Scriitorilor din România
Revista de cultură "Familia"

Vlad Moldovan

2009-03-15T10:41:00.002-07:00

Blank

Cînd citeam

sau încercam să urmăresc

o tulpină (-ea iese şi se încolăceşte

de gît).

Pe covor

şi sub podele

levita ba poate clipocea

firava mea tristeţe.

Uneori ştiu pe unde umblă mîinile ei;

Trec pe lîngă oameni mai stupefiaţi decît mine,

respir năuc,

dacă supravieţuiesc, o să mă intoxic cu fum.

Ocolesc craterele de pe caldarîm;

Încă mai ascund hîrtia mototolită în pumn –

- nu vreau să o las –

în nici un loc „de la care mă îndepărtează paşii”.

Mitru Vlad

2009-03-15T10:41:00.001-07:00

Canin

Pe furiş, contemplez

ridicolul, frizez

ludicul şi iau îmbucături

din prostia ce consumă

fiinţele vii ca un

parazit gurmand obez.

Pe furiş, las în urmă

un rânjet canin,

un râs lătrat cu poftă

şi mă aprind în farul lunii,

o flacără patrupedă

vinovată de neliniştea

nopţii forestiere.

Pe furiş, dispar

cu prada cuvenită,

mă încovoi printre

frunze şi umbrele surori,

mă scufund în pământ

şi-i aud venind...

Pe furiş, încercând

să mă pedepsească,

să mă blesteme,

un demon jucăuş

cu canini însângeraţi

de la atâtea pozne.

Pe furiş, fug

cu viteza gândului,

şi las un blestem subtil

printre colţi de fildeş,

memento, din partea

unui vechi amic.

Gheorghe Vidican

2009-03-15T10:40:00.002-07:00

Pictez curcubee pe respiraţia vecinilor

Dimineaţa miroase a lipie cu prune

Arareori luna apune în lenjerie albă

Cu miros de cîmpie

Lucian Scurtu

2009-03-15T10:40:00.001-07:00

PEŢA

Corăbii cu arome coboară lin pe Crişuri

Spre pusta decrepită panonic, în echer,

Pe Tisa urcă-agale gondole cu piper

Spre tundra aţipită în recile-i recifuri,

Doar Peţa e pustie, lipsită de feerie,

Pe ţărmul ei agale doar eu mai hoinăresc,

Şi uit pe apa caldă şi nu le mai opresc,

Să curgă în neştire corăbii de hârtie

Fără piper, arome sau rara scorţişoară,

C-o singură făptură, stăpâna, sclava mea,

Atât de favorită încât o va durea

Brăţara de la glezna-i velenţă de uşoară.

O, de-ar avea o Deltă, ar fi un nobil Nil,

Mi-ar inunda Egiptul de vise, calofil.

Paşcu Balaci

2009-03-15T10:39:00.000-07:00

Şapte

Şapte biserici, şapte duhuri de aur,

Şapte trâmbiţe şi şapte semne,

Şapte cununi bătute-n diademe,

Şapte cezari cu schiptrul greu de laur,

Şapte munţi prădaţi de minotaur,

Şapte zile, şapte rugi solemne,

Şapte plăgi pe piramizi nedemne,

Şapte scuturi şi un sibgur faur,

Şapte potire albastre, şapte linguri,

Şapte minuni păgâne, şapte stele,

Şapte singurătăţi la şapte singuri,

Şapte lumânări în şapte ulcele,

Şapte fluvii strânse-n şapte diguri,

Şapte poeţi divini, şapte rondele.

Orlando Balaş

2009-03-15T10:38:00.002-07:00

Borderline

am senzaţia că despre ceea ce am trăit

nu se poate vorbi,

lucrurile trăite, la fel de importante

ca şi cele netrăite.

Cuvintele par să fie pentru o fericire viitoare.

fericirea din noi, fericirea trăită, fericirea care a trecut

e mută ca o păpuşă de porţelan

ca un trandafir însângerat între buze

cuvintele sunt blana noastră de fulgere.

imunizaţi înaintăm cu mâinile întinse.

şi cum am putea oare trăi

vorbind despre ceea ce am iubit?

Iulia Nedea

2009-03-15T10:38:00.001-07:00

O poezie banală

...mi-am zis că,

hai să scriu o poezie banală,

făcută doar din pastă de pix,

încare oricum trăirile nu se împlinesc.

Una fără nimeni în ea,

care nu se scrie pe suflet ci doar pe hârtie,

şi nu se mişcă de acolo nici în ruptul capului.

Eul liric

Caută toamna.

Fericit îi numără orele şi paşii în jurul soarelui.

Arde de nerăbdare să nu mai audă aerul cântând,

numai picurii reci de ploaie care zgârie pământul.

Şi-ar arunca fiinţa întreagă într-un copac

să-l simtă cum rămâne fără sânge

să-i simtă răceala,

dar tristeţea la care tânjeşte

se zăreşte prea departe...

Aşa că eul liric vociferează în poezie

Ioan Moldovan

2009-03-15T10:37:00.000-07:00

Tango matinal

Priveşte peste umărul meu. Fă ceva cu ninsoarea, aminteşte-ţi

neamintirile, fă ceva cu muzica asta

care ne suceşte minţile spre mâlul din băile împărăteşti

O suferinţă nedusă până la capăt

pe câmp unde armele se-afundă-n uitare. Fă ceva

cu armatele lăsate la vatră

Împarte femeile, dezvaţă-le de de acest du-te-vino

din cort în cort, ai grijă de dulăpiorul din grădină

unde zace minusculul mort

Veghează: el creşte şi creşte şi-n miezul lui

stăm amândoi - înţelepţi şi Doamne fereşte

prinşi în dansul de nemailumină

I. F. Pop

2009-03-15T10:36:00.002-07:00

în aceleaşi tăceri, în aceleaşi cuvinte

piscurile frunţilor erodate, umbrele calcaroase, rupte în coate,

în genunchi. îmbrăcate în duminicile de lucru. prinşi în interiorul

acestor gelatinoase întîmplări. în cruda digestie a plictiselii.

nu ştiam cine ne cerne frigul în palme, cine ne plantează îngheţul

în pumni. ce stele mai foşnesc între degetele pămîntului.

cu amănunte ce ne lasă tot mai vineţii. vine o vreme cînd viaţa

ne oboseşte cu îmbrăţişările ei. cu punctuaţia rău plasată între

nopţi şi zile. cu atîtea clipe zăvorîte în pierdute priviri. cu atîtea uitări

ce aşteaptă alte şi alte aduceri aminte. vine o vreme, exact ca acum:

cînd viaţa şi moartea încap în aceleaşi tăceri, în aceleaşi cuvinte.

vine o vreme cînd toate se duc ca şi cum ar veni. aruncate socratic

peste umărul zilei. vine o vreme cînd totul e iarăşi plin de nimic

Ion Davideanu

2009-03-15T10:36:00.001-07:00

Cosind costişa

Încep să admir

viaţa

tatălui meu

a murit,

cosit,

cosind costişa

lui Dumnezeu

Claudia Găgeanu

2009-03-15T10:35:00.002-07:00

DECOR

Mi-e teamă
că am să mă trezesc într-o zi
şi am să-mi dau seama
că lumea există numai în capul meu…
şi că tot ce-i aici e doar joc de lumini,
oglinzi şi fum…
Şi că tu,
şi ei
şi astea toate
sunt de fapt decor de carton…
şi atunci va arde scena
şi mă voi trezi în negru
şi în întuneric…
şi atunci ce-am să fac?
Şi dacă nu există nicio energie,
numai eu?
şi dacă eu adăpostesc secretul lumii?
Dacă se zbate între coastele mele?
Atunci ce-am să fac?

Trebuie să aflu
Dacă lumea e numai în cutia mea craniană
Şi adevărul e prizonier al cutiei mele toracice…
Trebuie să deschid cutiile,
ca pe cele de cadouri,
să desfac funda,
să tai cartonul,
să rup cu nerăbdare
oasele.

Să risc?

Ciprian Ciuciu

2009-03-15T10:35:00.001-07:00

Cocoon

în fiecare dimineaţă mori

puţin câte puţin.

în fiecare seară mă rogi să mor cu tine

şi tot ce pot să fac

e să-ţi ating temerile cu vârful limbii

iar tu,

citindu-ţi temerile-n gând

îmi săruţi neputinţa râzând.

mâine mor! vii?

ne căptuşim inimile cu dimineţi trecute

eu calm, cu soarele amiezii-n tălpi,

te conduc spre seară.

tu, nesigură de mărunta mea moarte,

mă săruţi de bun rămas

şi-apoi c-un dans păgân

îţi calculezi baletul pas cu pas

şi îmi adormi pe cerul gurii

suflare

cu suflare.

azi ai murit tu prima.

mi-ai învăţat amarul să nu se mai cunoască

iar eu,

eu ploi pe tine rece.

Andrei Pintea

2009-03-15T10:34:00.002-07:00

Random

în nopţi picurânde

de tăcere

mă iei de braţ pe republicii unde

luna e plină de atâta noapte.

Parcă îmi bagă mâinile în nări

scorţişoara

din eşartfa ta nu demult asediată

de fiinţe de ţigară care râd;

Râsul n-a provocat niciodată cancer.

Prin ochii tăi încă

necopţi de vise se

topesc poveşti în ceară,

Fiecare pas îmi reproşează linişte -

tu nu mai cânţi nimic în maghiară...

amprentele-mi încet se îneacă

printre valurile blugilor tăi

tremurând.

Alina Simuţ

2009-03-15T10:34:00.001-07:00

The street with blue fish

She is walking as if she avoided stepping

On cracked shells that could bruise her soles,

She is walking in patience although

She hears the rush of the cars

And of the people carried by daily tremor.

She’s stepping on twigs, splintering them,

Tries to keep her skin not prickled

By wind, and passers by and gravitation,

Her own blood is at rush, cells bumping

Into one another in the shortness of her breath.

To be there, to let them see what she had seen,

The dropping of numbers in the business,

His despise for having settled a poor affair,

Affair of numbers, affair of dice cast randomly,

Affairs of eyes looking down to or upon

In glittering corners, askance.

And passing by a fish shop, she felt the smell

Of the dying sea, the roar of the waves

Bringing silver-blue fish to the shore,

Nets uplifted, the many creatures

Taken out form their cold waters’ warmth,

And trampled, sailors crying out, their limbs’

Cold heaviness, lifting and screaming,

Sorting and dropping down all those

Unwanted by the omnivorous.

She felt the salty odor, she saw blue fish dropped

From ladies’ purses, bags, teenager’s schoolbags,

Pale fish, stoned, left on pavement,

Unwanted, like sand satchels thrown

From miniature ships while adrift.

Alexandru Sfârlea

2009-03-15T10:33:00.000-07:00

Ce nu mai ştiţi voi, oare, poeţi,

când mirosiţi crizantema, cu ochii pe ceas

şi vă puneţi pe tavă singurătatea

ca o măciucă retezată

şi trageţi de timp ca de propriile voastre mustăţi

şi ambalaţi sentimente în ţeava de eşapament

ca o puşcă axfixiată

de-acum teama voastră nici gând să se moleşească

cineva vine cu o cinică probitate şi vă declară ritos

„Nu sunteţi decât nişte nenorocite de particule/ şi habar nu aveţi de omniprezenţa

picăturii de sânge

în cafeaua de dimineaţă; nu distingeţi roşul în negru, doar intuiţia vă spune

ca-n vreme ce sorbiţi din ceaşcă poemul e atins de leucemie.

La urma urmei, nu prea multe ştiţi despre propria voastră moarte

pe care o numiţi şi viaţă, nici despre trândava nemurire

cu care vă tot luptaţi

de altfel sunteţi nişte nevolnici neînvinşi

dar niciunul nu recunoaşte!!

Alex Drăgan

2009-03-15T10:32:00.002-07:00

Next!

Pune-ţi soarele pe cuier

şi aşează-te la geam,

unde inimi de păsări

fulgeră-n jos.

Spânzuratul are erecţie,

încă o literă de greşit.

TE IU_ESC

Nu? Mai gândeşte-te.

Nici acum? D, spui tu, oftând.

Nu-ţi uita soarele, e agăţat acolo.

Următoarea!

Al. P. Covaci

2009-03-15T10:32:00.001-07:00

călător prin juneţi, cu năucirea arsă de patimă

mă lepădam de tristeţi

cu temple de lacrimă

eram insul verde, grăbit

dintr-o lume păgână

înfrăţit cu femeia

subit

transformată-n verbină

ea vieţuia printre noi

ca punga din plastic

aruncată la tomberoanele pentru gunoi

înveşmântată în haine de seară

părea un crâmpei trecător

dintr-un fel de clică sectară

bănuită c-ar întreţine

relaţii de-amor

cu îngerul ei păzitor

Cântec plebeu

călător prin juneţi, cu năucirea arsă de patimă

mă lepădam de tristeţi

cu temple de lacrimă

eram insul verde, grăbit

dintr-o lume păgână

înfrăţit cu femeia

subit

transformată-n verbină

ea vieţuia printre noi

punga din plastic

aruncată la tomberoanele pentru gunoi

înveşmântată în haine de seară

părea un crâmpei trecător

dintr-un fel de clică sectară

bănuită c-ar întreţine

relaţii de-amor

cu îngerul ei păzitor

(ce suferise o intervenţie deschisă

pe creier)

îngerii nu fac sex, gândeam

călător prin lunea în care plângeam

(ziua plutea înspre seara dintâi

contrariată de faptul că aş putea pierde

trenul

obositor de hai-hui)

asfaltul încins de tristeţe

învolbura

o pală de vânt – albastru cuvânt

ca imorala căldură a soarelui

surghiunit, risipit

sunt încă aici

ca o băşină trasă de-un zeu

înspre binele său 4

şi put de o albă seninătate

onirică, tristă, deflorată pe jumătate

neatinsă de brambureli şi idei –

conchidea diva mileniului trei

bântuind prin cuvinte

neinteresată dacă clientul ei are

putinţa fierbinte

jucându-se uneori şi cu horia

câte un pic

de-a istoria unui mic activist

dintr-un atavic şi repetabil elan

în bucătăria noastră prea mică

se aşezase, săracu, să cânte la pian

amanta-i recentă într-o ţinută dementă

prin buricul târgului, iar

se plimba la braţ c-un pieţar

de curând promovat :

mă apucă, tovarăşi, un teribil căscat

lângă cei din orchestra locală

ce vor să cânte în numele meu

un mic cântec ateu –

conchidea tovarăşul horia

jucându-se şi el, câte un pic, de-a

istoria

trecea umbra albastră –

alcătuire suavă, putinţă de-a fi

de parcă tu, tandra mea clipă

în propria-ţi moarte te-ai nesfârşi

(la porţile viciului împăcată e muza

fluturii ei, temători

aduc pe o tavă de aur

fruntea îngândurată-a poemului)

cum ard sanctuare !

(almea dansa pentru un faraon imaginar)

învolburând lumina încă posibilă

în caleşti de paradă să înceapă, din nou

sărbătoarea uitării :

materia se va numi tot materie

atâta doar că raţiunile vor fi colb

tristeţi profesionale plutesc ca muştele

în apa mirării

spălând

glontele ruginind în armele vechi

un sâmbure de adevăr va cădea

şi-n umbra mea, trecătoare

(cum ar fi dealul cu pietre, spre exemplu)

ceva nesperat să poată veni

(poate sentimentul, îndreptăţit, al datoriei

încremenind

sub faldurile îngălbenite ale victoriei)

greierii să ţipe de fericire

câinii să latre neauzit

când sterp, sărutul tău seamănă

frica

(clipa de meditaţie va deveni

prin ea însăşi

mai marele nostru poem)

ca o lumină în mantii de iederă

rămâne şi poezia –

un fel de învolburare, să mă poţi întreba

dacă

am adunat destule iluzii

încât zările abia cunoscute

să-şi poată depăna somnul abia început

curiozitatea molâie, pitică

vechi retardări înfiripă

într-un cântec plebeu, fredonat teleleu

Adrian Mălăieş

2009-03-15T10:31:00.000-07:00

Lirica de stradă

Iubirea mea s-a născut într-o cutie de plastic,

Brăzdat sângerând smoală, lapte.

Izolat-renegată picurând monumente de Drama Queen.

Neoanele din jurul rachetei lui Gagarin, Yuri,

Nu i-au uscat excrecenţele emo,

Pleznind în sevă brută,

Când merg la jogging în trenning addidas în parcul de trandafiri,

Rozalii, dincolo de aortă.

Iubirea mea a crescut într-o cutie de plastic,

Brăzdat sângerând lapte, ciment,

Construindu-şi în sine tablouri de junglă urbană.

Becul aflat pe marginea şoselei lui Armstrong, Neil,

Şi-a dezvelit sticla, doar,

În timp ce ea îşi aranja stiletele cu mâner de fildeş şi safir,

Ascuţite, prin aortă.

Iubirea mea a ieşit dintr-o cutie de plastic,

Brăzdat sângerând ciment, lacrimi,

Privind în juru-i prin ferestre decolorate de clor.

Lumina nopţii tremurândă nedesenată de Picasso, Pablo,

O aştepta, îmbrăcată în şcolăriţă,

Să treacă de blocajul rutier creat de poliţiştii hemoglobinei

Pe autostrada aortei.

Program

2009-03-15T10:20:00.002-07:00

PRIMĂVARA POEŢILOR – Ediţia a III-a

ORADEA, 23-28 MARTIE 2009

Conferinţă de presă

Librăria Galaxia Gutenberg

20 martie 2009, ora 11.00

· Luni, 23 martie

16.00 – Deschidere la Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai Bihor Oradea

Maraton literar

17.00 – Expoziţie de pictură şi poeme în manuscris

H. Sălăgean – Grafitti

Iosif Chezan- Fantasy

18.00 – VINOVERO- Str. Avram Iancu nr 1

Lansare volum “Mansarda cu vitralii” – Gheorghe Vidican

· Marti, 24 martie

13.00 – Întâlnire cu poezia la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu

Întâlnire cu muzica şi poezia la Grup Şcolar Vasile Voiculescu – recital

Florian Chelu Madeva, Alexandrina Chelu şi David Bryan

18.00 – Librăria Galaxia Gutenberg – Relansare carte Al. Sfarlea Maraton literar

· Miercuri, 25 martie

10.00 – Întâlnire cu poezia la Liceul Greco-Catolic

13.00 – Întâlnire cu poezia la Colegiul Naţional Mihai Eminescu

17.00 – Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai – recital MAHABHARATA

Carmen Vasile

· Joi, 26 martie

13.00 – Întâlnire cu poezia la Colegiul economic Partenie Cosma

17.00 – Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai

Cenaclul de la Bibliotecă – Maraton literar

· Vineri, 27 martie

11.00 – Vizită cu poeţii la Centrul de Bătrâni

18.00 – Librăria Galaxia Gutenberg – Relansare carte Ion Davideanu Maraton literar

· Sâmbătă, 28 martie

12.00- Librăria Galaxia Gutenberg

Atelier literar Ad-Hoc – Clubul de poezie Sala 07

Alexandru Naom

2009-03-15T10:20:00.001-07:00

Am băut un punct.

L-am mestecat de cerul imperfect al gurii mele

şi am văzut numai gura fără buze

am plîns o frază ademenită

în muşchiul fără tonus al mîinii mele

dintotdeauna.

S-a scurs degetul arătător ce împlinea suflet

în moalele de papilă violet

a repetentului sacru

am repetat mişcarea am înghiţit

Am scos cu o frunză tare

Ochiul din ochi

l-am aruncat cu tot cu mîna mea

de degete numai arătătoare

să vad mai departe de mine.

Mihai Vieru

2009-03-15T10:18:00.000-07:00

sălbatic încireşesc copacii pe malul meu stîng

japonez

dora de-a dreapta tatălui cum cuminţenia pămîntului

doi genunchi de rubliov calzi

-onorată instanţă,

apel la persuasiune!

se sălbaticesc pomi încireşind pe malul meu stîng, japonez